In principiu, un sifon este un dispozitiv care transporta apa de la un recipient mai inalt la unul mai scund. In aquaponica, dezvoltatorii au adaptat sifonul pentru a controla umplerea/golirea vasului de cultura a plantelor intr-un sistem, primind si denumirea de "autosifon".
Este o aplicatie desprinsa din punerea in practica a principiului vaselor comunicante.
Autosifonul este un sifon simplu, dar care poate porni si se poate opri, conditionat fiind de schimbarea nivelului de apa.
Exista doua versiuni des folosite in aquaponics- autosifonul U-Bend si autosifonul Bell
Autosifonul U-Bend este mai usor de realizat, fiind necesara o bucla dintr-un tub flexibil (poate fi si furtun), unde nivelul superior al buclei (h) seteaza inaltimea la care apa poate urca in vasul de cultura. Posibilitatile de a monta autosifonul sunt date de necesitatile sistemului, el putand fi montat in exteriorul sau interiorul, pe fundul sau in lateralul vasului de cultura.
Autosifonul Bell este mai complex, in realizarea sa fiind necesare - o teava verticala pornind de la baza vasului de cultura, o teava de diametru mai mare, plasata peste prima , mai inalta decat aceasta si prevazuta cu capac , precum si un tub de aer de diametru mic, folosit pentru intreruperea scurgerii cand apa atinge un nivel inferior prestabilit.
Orice tip de auto-sifon alegeti pentru sistemul vostru, trebuie sa aveti in vedere ca acesta este un dispozitiv extrem de sensibil si pretentios, care va necesita o atentie deosebita in elaborare si punere in practica. De asemenea, autosifonul trebuie verificat periodic, curatat si intretinut pentru a-i asigura buna functionare.
Autosifonul - minune a fizicii
-
Danut-Alin
- Site Admin
- Posts: 115
- Joined: Mon Mar 01, 2010 8:37 pm
Autosifonul - minune a fizicii
You do not have the required permissions to view the files attached to this post.
-
Danut-Alin
- Site Admin
- Posts: 115
- Joined: Mon Mar 01, 2010 8:37 pm
Sifon U-Bend la lucru!
In diagramele de mai jos aveti modul in care lucreaza autosifonul U-Bend
You do not have the required permissions to view the files attached to this post.
-
Danut-Alin
- Site Admin
- Posts: 115
- Joined: Mon Mar 01, 2010 8:37 pm
-
Flomat2004
- Posts: 5
- Joined: Thu Nov 24, 2011 5:44 pm
Re: Autosifonul - minune a fizicii
Daca afirmatiile de mai jos sunt adevarate si varianta optima este teava preaplin cu gaura de scurgere
negru wrote:45 min on 15 off - fara autosifon. Ai sa ajungi si tu la concluzia asta daca insisti.
catalin.pri wrote:eu am mers pe scurgere cu o gaura mica la partea de jos (fara autosifon) si am programat priza la 30 min off si 15 min on, este prea putin?
Autosifonul chiar nu e bun? Acest topic mai are rost? Poate ar trebui sters?gemelu wrote:vreau sa-ti spun care sunt problemele ce apar la sifon complet.
Re: Autosifonul - minune a fizicii
Poate nu ai inteles complet despre ce vorbeam
Teava de supraplin cu orificiul de scurgere jos eu am recomandat-o pentru sistemele mici. Pentru un sistem mare, autosifonul este baza (la mine functioneaza de un an).
Teava de supraplin cu orificiul de scurgere jos eu am recomandat-o pentru sistemele mici. Pentru un sistem mare, autosifonul este baza (la mine functioneaza de un an).
...
Re: Autosifonul - minune a fizicii
Intrebarea lui Flomat si discutiile la care face referire ma provoaca la o discutie mai ampla despre inundarea-drenarea patului de cultura in contextul necesarului de elemente vitale pentru radacina plantelor.
Radacinile au nevoie si de aer, in aceiasi masura in care au nevoie de umiditate. Un timp de off prea mare la pompa poate determina pierderea de umiditate din substrat, fapt care face planta sa sufere. De asemenea daca radacinile nu primesc suficient aer, se vor sufoca si vor intra in putrefactie. Despre starea biofilmului format de bacterii nici nu mai vorbesc... Aerul este asigurat prin expunerea la aer cand stratul este drenat. Dar la metodele de cultura DWC si NFT aerul este luat din apa puternic aerata prin pompe de aer si alte metode de aerare. Asa ca nu vad de ce la metoda Flood & drain ar trebui un timp asa mare de expunere la aer.
Cred ca este preferabila folosirea sifonului, chiar si la sisteme mici. Timpi asa mari de ON si de OFF ma duc cu gandul la felul cum trebuie sa respiri la un consult medical. Tragi aer profund in piept, tii respiratia, si apoi expiri profund. Respiratia asta cu apnee este foarte obositoare pentru om, si cred ca si la plante este acelasi lucru. Problema care apare la sistemele mici este de fapt data de debitul de obicei mic la pompa de apa care nu reuseste sa amorseze autosifonul. In acest caz apa trebuie drenata din vasul de cultura fie prin gaura recomandata de negru (dar atunci va fi mai dificila amorsarea sifonului), fie intorcandu-se inapoi prin furtun (capatul acestuia fiind introdus pe fundul patului de cultura) si pompa de apa. Pentru a da ragaz apei sa se dreneze, este necesar ca pompa sa fie OFF. Dar nu cred ca e bine ca acest timp sa fie prea indelungat sa zicem de 30minute. Ar trebui ca pompa sa functioneze timpul necesar pentru a umple ghiveciul plus o marja de rezerva de 10-20% din acest timp pentru ca sifonul sa se poata amorsa. Apoi chiar daca sifonul se amorseaza sau nu, pompa se opreste atata timp cat este necesar sa se dreneze ghiveciul. Dar pentru asta ar trebui un circuit electronic basculant, un timer ajustabil. Am gasit pe un forum o schema pentru asa ceva, dar trebuie sa gasesc un electronist sa o faca, eu nu ma pricep.
La primul meu sistem, datorita colmatarii pompei si a debitului insuficient, de multe ori autosifonul nu mai funtiona corect, asa ca foloseam o priza cu timer la 15 minute. Undeva intr-un colt al ghiveciului sapasem o mica groapa in pietris, sub nivelul maxim al apei adica sub oglinda apei. Asa vedeam cam in cat timp se usca biofilmul format. Uneori, pietrusul se usca mai repede, alteori mai incet, in functie de temperatura sau conditii atmosferice.
Radacinile au nevoie si de aer, in aceiasi masura in care au nevoie de umiditate. Un timp de off prea mare la pompa poate determina pierderea de umiditate din substrat, fapt care face planta sa sufere. De asemenea daca radacinile nu primesc suficient aer, se vor sufoca si vor intra in putrefactie. Despre starea biofilmului format de bacterii nici nu mai vorbesc... Aerul este asigurat prin expunerea la aer cand stratul este drenat. Dar la metodele de cultura DWC si NFT aerul este luat din apa puternic aerata prin pompe de aer si alte metode de aerare. Asa ca nu vad de ce la metoda Flood & drain ar trebui un timp asa mare de expunere la aer.
Cred ca este preferabila folosirea sifonului, chiar si la sisteme mici. Timpi asa mari de ON si de OFF ma duc cu gandul la felul cum trebuie sa respiri la un consult medical. Tragi aer profund in piept, tii respiratia, si apoi expiri profund. Respiratia asta cu apnee este foarte obositoare pentru om, si cred ca si la plante este acelasi lucru. Problema care apare la sistemele mici este de fapt data de debitul de obicei mic la pompa de apa care nu reuseste sa amorseze autosifonul. In acest caz apa trebuie drenata din vasul de cultura fie prin gaura recomandata de negru (dar atunci va fi mai dificila amorsarea sifonului), fie intorcandu-se inapoi prin furtun (capatul acestuia fiind introdus pe fundul patului de cultura) si pompa de apa. Pentru a da ragaz apei sa se dreneze, este necesar ca pompa sa fie OFF. Dar nu cred ca e bine ca acest timp sa fie prea indelungat sa zicem de 30minute. Ar trebui ca pompa sa functioneze timpul necesar pentru a umple ghiveciul plus o marja de rezerva de 10-20% din acest timp pentru ca sifonul sa se poata amorsa. Apoi chiar daca sifonul se amorseaza sau nu, pompa se opreste atata timp cat este necesar sa se dreneze ghiveciul. Dar pentru asta ar trebui un circuit electronic basculant, un timer ajustabil. Am gasit pe un forum o schema pentru asa ceva, dar trebuie sa gasesc un electronist sa o faca, eu nu ma pricep.
La primul meu sistem, datorita colmatarii pompei si a debitului insuficient, de multe ori autosifonul nu mai funtiona corect, asa ca foloseam o priza cu timer la 15 minute. Undeva intr-un colt al ghiveciului sapasem o mica groapa in pietris, sub nivelul maxim al apei adica sub oglinda apei. Asa vedeam cam in cat timp se usca biofilmul format. Uneori, pietrusul se usca mai repede, alteori mai incet, in functie de temperatura sau conditii atmosferice.
Re: Autosifonul - minune a fizicii
Omule, sincer, ai o tendinta de a complica lucrurile si nu cred ca este productiva
Ce circuit basculant electronic? Ce pierdere de umiditate din substrat? Despre ce vorbesti omule? Eu am spus ca e mai bine sa pui o priza programabila simpla, luata cu 10 lei de la orice taraba, care sa iti asigure functionarea intermitenta a pompei de apa, dupa un interval - am estimat eu, 30 min on / 30 off. Un autosifon este pretentios la un pat de cultura asa mic, spun asta pentru ca nu poti sa pui teava de 40 mm diametru la autosifon ci o pui de maxim 10 mm - diametru interior, sa nu fie si asta interpretata. E, la un astfel de diametru se poate modifica rapid debitul din cauza depunerilor. Ce e asa mare inginerie? Sincer, este vorba de un ghivecel pe care il inunzi si apoi il lasi sa respire. Elementele componente sunt: o teava care sa strapunga fundul ghiveciului, sa inceapa la 2 cm de la suprafata substratului de cultura si care (teava) sa aiba o gaurica la 1 cm in sus de la baza ghiveciului, o pompa de apa si o priza mecanica programabila. Ce crezi ca se poate defecta la sistemul asta? Gaurica? Eu asa am facut si a fost ok, practic uitam de sistem, doar hraneam pestii, mai completam cu apa o data pe saptamana (se evapora foarte repede apa intr-un sistem mic) si culegeam roadele.
La un sistem mare, de cativa m2, da, pui un autosifon si lasi pompa sa mearga.
Simplu.
Ce circuit basculant electronic? Ce pierdere de umiditate din substrat? Despre ce vorbesti omule? Eu am spus ca e mai bine sa pui o priza programabila simpla, luata cu 10 lei de la orice taraba, care sa iti asigure functionarea intermitenta a pompei de apa, dupa un interval - am estimat eu, 30 min on / 30 off. Un autosifon este pretentios la un pat de cultura asa mic, spun asta pentru ca nu poti sa pui teava de 40 mm diametru la autosifon ci o pui de maxim 10 mm - diametru interior, sa nu fie si asta interpretata. E, la un astfel de diametru se poate modifica rapid debitul din cauza depunerilor. Ce e asa mare inginerie? Sincer, este vorba de un ghivecel pe care il inunzi si apoi il lasi sa respire. Elementele componente sunt: o teava care sa strapunga fundul ghiveciului, sa inceapa la 2 cm de la suprafata substratului de cultura si care (teava) sa aiba o gaurica la 1 cm in sus de la baza ghiveciului, o pompa de apa si o priza mecanica programabila. Ce crezi ca se poate defecta la sistemul asta? Gaurica? Eu asa am facut si a fost ok, practic uitam de sistem, doar hraneam pestii, mai completam cu apa o data pe saptamana (se evapora foarte repede apa intr-un sistem mic) si culegeam roadele.
La un sistem mare, de cativa m2, da, pui un autosifon si lasi pompa sa mearga.
Simplu.
...
Re: Autosifonul - minune a fizicii
dar daca nu ati folosi pompe legate la prizele programabile si pur si simplu ati folosi pompe mici, de acvariu cu debit max 2000 l/h distribuit prin furtun subtire (10-16 mm), iar la sifon diametre mari, de peste 50 mm? In felul acesta patul de cultura se umple incet si constant si periodic se goleste brusc datorita diametrului mare al sifonului?
intreb si eu... pt ca aplicatia asta ma gandeam sa o folosesc pt biofiltre
intreb si eu... pt ca aplicatia asta ma gandeam sa o folosesc pt biofiltre
Re: Autosifonul - minune a fizicii
Nu se amorseaza autosifonul. Trebuie reglat debitul astfel incat autosifonul sa se amorseze dar sa se poata si dezamorsa. Trebuie realizat umpic de echilibru.
...