Aquaponica.ro

Salata (Lactuca sativa) - familia Asteraceelor.



Salata verde poate fi consumata ca atare sau poate fi pregatita sub forma de supe sau ciorbe, prin adaugarea unor ingrediente. Salata verde este unul dintre foarte putinele alimente naturale cu gust amarui din bucataria traditionala romaneasca.

Substantele cu gust usor amarui din frunzele salatei au proprietati cu totul miraculoase, mai ales atunci cind sunt consumate in cantitati mari. Ele stimuleaza si dreneaza ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia organelor interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande endocrine.

Se cultiva pe tot parcursul anului in sere, în special în cele hidroponice. Atenti la ceea ce mananca si constienti ca nutrientii folositi in culturile hidroponice sunt nocivi, cultivatorii responsabili s-au indreptat catre aquaponica, reusind sa-si creasca atat verdeturile favorite, cat si sa creasca pesti, decorativi sau de consum.

Salata este o planta anuala, avand perioada de vegetatie de 45 - 50 zile pana la recoltare.Radacina patrunde adanc in mediul de cultura si ocupa o raza de 10 - 15 cm.



Cerinte pentru factorii de mediu:
Caldura - pretentii reduse pentru temperatura 5 - 10 C, semintele germineaza si rasar in 6 - 10 zile de la plantare ,temperatura optima de dezvoltare a plantei este intre 16 - 20 C;in sol temperatura optima este cuprinsa intre 8 - 16 C.
Lumina - planta care in conditii de lumina redusa face un foliaj bogat si capatani mari,poate suporta si umbrirea.
Apa - pretentii ridicate fata de apa, iubeste umiditatea 65 - 75%; lipsa apei din mediul de cultura si temperaturi ridicate duc la tulpini florale.
Hrana - efluentii din bazinele de crestere a pestilor din sistemul aquaponic constituie sursa suficienta de hrana pentru salata

Cultura salatei se realizeazã prin plantarea de rãsaduri sau prin semãnare directã în mediile de culturã. Când se face semãnarea directã, semintele se distribuie fie prin imprastiere, fie în rânduri, dupã aparitia rãsadurilor fiind necesara rãrirea plantelor pentru a avea spaciu propice dezvoltarii.

Pentru sistemul aquaponic de interior dezvoltat si folosit de http://www.aquaponica.ro s-au utilizat rasaduri, transplantate din sera inmultitor.



In prezent, schimbul de cultura s-a asigurat prin plantarea directa in mediul de crestere (pietris de rau).


*articol promovat partial pe directoarele de articole din Romania

Ei bine, la 35 de zile de la transplant, oarecum grabit de pofta dar si de dorinta de a porni noua cultura, AM CULES SALATA!! Ce am facut cu ea, veti gasi la raionul Diverse!

si in sfarsit - momentul culesului ... mie imi place faptul ca dureaza putin de la cules pana la consumat efectiv; adica scoti salata , o speli, o tai si o pui in farfurie, spre deosebire de - scoti salata, o speli si o mai speli si eventual o mai speli odata (asta pentru ca e tare neplacut sa "rontai" niste nisip ramas pe frunze), atunci cand salata creste in pamant ...

Salut,

Asa, am observat salata - felicitari, si vad incretiturile care par a fi specifice unei carente de... calciu?
Si eu m-am confruntat cu oarece carente in micro-sistemul pilot dar erau perfect justificate: am o populatie foarte mica de pestisori (aproximativ 8 endleri - veri mai speciali ai guppylor) si salatele s-au dezvoltat foarte tare dupa ce le-am montat lumina (2x39W Osram 865 T5 HO).
Asadar am ramas fara N instant. Si apa se evapora destul de repede dat fiind ca nivelul apei ajunge sus in ghiveci si pompa functioneaza nonstop.
Completez cu apa din acvariul mare de acasa unde nitratii sunt la un nivel ridicat dar tot trebuie sa pun fertilizant pentru ca frunzele se pateaza, devin rosiatice incepand de la nervuri, se ard pe margini si apar gauri in ele. Asta ma duce cu gandul la carenta de potasiu.
Din cate am mai citit si eu carentele intr-un sistem aquaponic sunt cele de fier (se adauga chelat), de calciu (se pune var pentru ridicarea PH-ului) si de potasiu - aici nu stiu cum sa o dreg.

Nah, discutia e lunga dar nu plecam nicaieri, nu? .

Apropos, de revelion am mancat prima salata aquaponica. Acum am cules deja 3 maini de marar, astept busuiocul, leusteanul si patrunjelul... si toate numai dintr-un acvariu si un ghiveci.

Ce zice dr. James Rackocy de la UVI ( unul din promotorii aquaponicii )-

"The major ions that increase conductivity are nitrate (NO3-), phosphate (PO4-2), sulfate (SO4-2), K+, Ca+2 and Mg+2. Levels of NO3-, PO4-2 and SO4-2 are usually sufficient for good plant growth, while levels of K+ and Ca+2 are generally insufficient. Potassium is added to the system in the form of potassium hydroxide (KOH) and Ca is added as calcium hydroxide [Ca(OH)2]. In the UVI commercial- scale system, KOH and Ca(OH)2 are added in equal amounts (usually 500 to 1,000 g). The bases are added alternately several times weekly to maintain pH near 7.0. Adding basic compounds of K and Ca serves the dual purpose of supplementing essential nutrients and neutralizing acid."

Sursa - Recirculating Aquaculture Tank Production Systems: Aquaponics—Integrating Fish and Plant Culture , SRAC Publication no. 454, nov. 2006

KOH - hidroxid de potasiu
CaOH2 - hidroxid de calciu


Pe de alta parte, avem sistemul certificat organic al celor de la Friendly Aquaponics - "Friendly has replaced the hydroxides with calcium carbonate(sea shells). They have eliminated potassium carbonate as it is not certifiable. Carbinate acts as a buffer. When the pH drops below neutral is dissolves the carbonate and slowly brings the pH back to neutral. When the pH is back to neutral it stops working and waits for a lower pH before it starts working again. There are no drastic pH or nitrate swings in this buffered system. Friendly's systems are certified organic and there is no way the UVI system could do that with their current operation."
Sursa - aquaponicscommunity.com/forum

Calcium carbonate - CaCO3 - se gaseste in cantitati suficiente in cochilii. Departarea fata de mare ma face pe mine sa ma gandesc la coaja de ou??

Daca as fi dispus sa incerc corectii cu sfaramaturi de cochilii sau coji de oua, cu hidroxizi nu prea m-as juca , cel putin nu in acvariul din casa... Ironia face insa sa am in casa KOH, pentru sapunul minunat pe care Oana il face pentru noi!

Corect. Coaja de ou.
Murray Hallam, in Aquaponics Made Easy, punea coji de oua intr-un ciorap vechi de dama si il punea in bazinul de plantare. Asta rezolva si problema scaderii PH-ului si carenta de Ca.
Dar cu Fe si K... trebuie suplimentat cumva. El (tot Hallam) spunea ca pana se stabilizeaza sistemul etc etc mai adauga niste chelat de Fe si oarece Seasol (nush ce "extract" de alge, parca).
Sa fiu inteles, eu am completat in sistem cu fertilizanti pentru plante de acvariu, facuti de un coleg acvarist, macro si micro, cam dupa ochi , deci nu sunt prea priceput.
Asadar: cum crezi ca putem suplimenta cu Fe si K?
Intreb in contextul nostru, de unde si ce procuram?

Dezechilibrele din sistemele mici apar, cred eu, din neputinta asigurarii unei densitati mari de peste. Suntem oarecum intre ciocan si nicovala cu sistemele de interior- trebuie sa avem grija de bunastarea pestilor, trebuie sa avem grija de aspectul estetic si ,eventual, sa scoatem si ceva plante...
Daca am avea o densitate buna de peste , cu o hrana adecvata , ei ar produce reziduri in cantitati si avand in componenta toate substantele necesare dezvoltarii plantelor.

Eu unul nu am sa folosesc in sistemul meu tot felul de chimicale, am sa caut sa corectez eventualele carente cu metode naturale...

O solutie pe care eu am sa o testez pentru deficitul de potasiu - mustul de tataneasa folosit ca fertilizator foliar.

Tataneasa este bogata in azot si potasiu, continand de asemenea siliciu, magneziu si alte oligoelemente. Fiind putine surse accesibile de potasiu organic,aceasta planta este foarte indragita in randul gradinarilor eco.
In aceasta vreme tataneasa o gasim in farmacii - ceai de tataneasa.

Retete pentru must de tataneasa verde:
100 g de tataneasa
1 l apa (de preferat de ploaie)
Tataneasa se toaca marunt si se lasa la macerat 2 saptamani. Se acopera si se amesteca 1 data la 2 zile, dupa care se strecoara ,se dilueaza 15%. Nu se utilizeaza ca atare deoarece poate arde plantele.

Se poate imbogati acest must si cu urzica, pentru un adaos de fier!

Foarte interesant.
Nu stiam de aceste proprietati ale tatanesei. Minunat.
Oricum, pe masura ce stii mai mult, apar tot mai multe intrebari.
Ar fi o idee sa deschidem un topic nou, ceva la modul sa facem un soi de tutorial. Se da: bazin X mc, bazine de crestere de tipul z si Y mp, se populeaza cu peste - crap spre ex., cumparat din cutare loc (fara reclama), alimentatia va fi alcatuita din ??? - aici e foarte important raspunsul etc. Un fel de model.
Stiu ca importanta studiului individual e indiscutabila, dar asa poate am condensa sute de pagini de forum si am aduce solutii la specificul nostru, speciile noastre de pesti, clima samd.
Multumesc inca o data pentru ideea cu tataneasa! trebuie incercat

Este buna ideea cu tutorialul, va trebui sa il facem ...
Pe de alta parte, putem sa consideram aceasta perioada ca pe una de acumulari, de incercari individuale, urmand ca din experientele noastre cumulate sa putem pune cap la cap un prototip si un ghid de exploatare.

In alta ordine de idei, am deschis un nou topic legat de nutientii plantelor, sperand ca, printr-un brainstorming comun, sa descoperim solutii functionale pentru diversele carente aparute in functionarea sistemelor noastre

Salutare tuturor,

Referitor la Salata am sa pun eu cateva fotografii din 2014 Am folosit un soi de salata creat pentru sezon rece am utilizat must de tataneasa 4 litri/ la 2 saptamani am mai utilizat un ingrasamant foliar pe baza de alge am modificat partial si circuitul apei

Pe curand