Aquaponica.ro <!-- IF S_IN_MCP -->Moderator Control Panel <!-- ELSEIF S_IN_UCP -->UCP <!-- ENDIF -->Deficit de nutrienti - Page 2

Deficit de nutrienti

Totul despre plantele din aquaponica
Post Reply
User avatar
negru
Posts: 209
Joined: Fri Mar 11, 2011 6:55 pm
Location: Bucuresti

Re: Deficit de nutrienti

Postby negru » Sun Oct 20, 2013 9:05 pm

Salut Sorin,

Nu mai imi spune Dl., te rog :)
Eu am rezolvat problema cu ceva nutrienti de la morami. Cauta si ceva fier tot la ei. Eventual suna, sunt foarte amabili si rezolvi.
Sincer, pe mine ma cam sperie calculele exacte etc., la mine functioneaza mai la ochiometru. Daca ai teste de Fe, pui niste chelat si verifici concentratia peste o zi, sau ceva de genul asta. Mai rau ca nu prea gasesti teste pentru potasiu.

Succes!

Dan
...

gemelu
Posts: 143
Joined: Thu Oct 13, 2011 8:40 pm
Location: Arges

Re: Deficit de nutrienti

Postby gemelu » Wed Oct 23, 2013 9:41 am

Dar cum se impaca un nutrient ingrasamant chimic cu acvacultura?

User avatar
sturio
Posts: 109
Joined: Mon Jan 21, 2013 6:23 pm

Re: Deficit de nutrienti

Postby sturio » Mon Oct 28, 2013 3:04 pm

gemelu wrote:Dar cum se impaca un nutrient ingrasamant chimic cu acvacultura?

nu prea bine.
de aceea prefer sa nu adaug nimic in aceste sisteme. Sincer nu stiu de ce atat caz cu fierul. Apa noastra potabila contine suficient fier in toate formele sale. La fel si potasiul. Aceste minerale le gasim in furajele pestilor. Daca apar carente, inseamna ca avem prea putini pesti. Simplu, mariti cantitatea de peste si deci implicit de nutrienti.

User avatar
sorin64
Posts: 49
Joined: Thu Jan 03, 2013 3:09 pm
Location: Bod Brasov

Re: Deficit de nutrienti

Postby sorin64 » Fri Nov 22, 2013 1:57 pm

sturio wrote:
gemelu wrote:Dar cum se impaca un nutrient ingrasamant chimic cu acvacultura?

nu prea bine.
de aceea prefer sa nu adaug nimic in aceste sisteme. Sincer nu stiu de ce atat caz cu fierul. Apa noastra potabila contine suficient fier in toate formele sale. La fel si potasiul. Aceste minerale le gasim in furajele pestilor. Daca apar carente, inseamna ca avem prea putini pesti. Simplu, mariti cantitatea de peste si deci implicit de nutrienti.


Salutare Tuturor
Salutare Gemelu
Salutare Sturio

Eu ma refeream la inrasamintele naturale: extract de urzica, extract de tataneasa; cenusa de lemn, coaja de ou pisata, coaja de banana, etc incerc sa aflu ce cantitate am nevoie pentru 1300 - 1500 litri de apa. Toate retele citite de pana acum faceau referire la aplicare foliara!

Am observat ca dupa ce am susupendat, cuva cu pietris incomplet in care se dezvoltasera si alge, plantele ramase tufa de capsuni, salata. ardei gras au realizat o dezvoltare mai buna decat cea anterioara (desi este mai frig aici langa Brasov )
2013 21 11 Bod 001.jpg
2013 21 11 Bod 003.jpg



Inventarul la PESTI urmeaza sa-l fac dupa primul inghet, pentru anul viitor intentionez sa cumpar niste somn european/ sau niste crap Koi reformat aici ma voi adresa catre Sturio pe site-ul adecvat
You do not have the required permissions to view the files attached to this post.

gemelu
Posts: 143
Joined: Thu Oct 13, 2011 8:40 pm
Location: Arges

Re: Deficit de nutrienti

Postby gemelu » Sun Nov 24, 2013 1:42 am

Si la mine s-a intamplat acelasi fenomen in cuva cu pietris. Desi am intrerupt circulatia apei dupa ce rosiile au fost atacate de bruma timpurie de la inceput de toamna, niste fire de salata au mers mai bine ca inainte, ba chiar au mai rasarit si alte plantite din niste seminte de valerianella locusta pe care le-am aruncat acolo la noroc. Ce-i drept, cuva(de 80litri din cele pentru prepararea mortarului) era atasata la un sistem neechilibrat. Din cauza asta, banuiesc ca in pietris s-a adunat destul"balegar" de peste incat sa poata hrani destule plante. In plus accesul radacinilor la oxigen a crescut in lipsa apei. Iar apa ramane oricum si me fundul cuvei, drenajul nefiind total.
Frumos ardeiul, s-a copt? De ce se vede pietrisul albastru, e doar de la lumina? sau e un anume fel de pietris?

Ce deficit se poate corecta cu cenusa de lemn si cu coaja de banana? Despre celelalte mai stiu cate ceva dar despre acestea nu stiam nimic. Stiam ca urzica aduce fier, tataneasa potasiu, coaja de ou regleaza pH. Dar despre cenusa de lemn chiar nu pot ghici la ce foloseste... si de ce lemn, de oricare?
Desi daca ma gandesc bine, la tara cenusa scoasa din soba e risipita prin gradina de legume. Dar chiar nu stiu ce rol are.
Si nici coaja de banana.

aquaponicus
Posts: 34
Joined: Sun Jul 14, 2013 7:38 pm

Re: Deficit de nutrienti

Postby aquaponicus » Sun Nov 24, 2013 5:33 pm

Cenusa contine resturi minerale care nu au rol in combustia lemnului. In principal contine carbon si mangan dar si resturi de Fe, Ca, Mg, Si. Deci adaugarea de cenusa ar suplini cateceva carente in cazul in care exista. Despre coaja de banana nu stiu dar cum bananele sunt bogate in Magneziu cel mai probabil asta ar fi motivul.
Coaja de ou contine calciu, intradevar cu influentarea PH-ului prin actiunea sa asupra KH-ului apei. Se stie : cu cat KH este mai mare cu atat PH apei este mai stabil. Totodata calciul este necesar si in procesul de nutritie al plantelor, ajutand sau (prea mult calciu)inhiband procesul de absorbtie al altor nutrienti.
Cu zeama de urzica am insa niste nedumeriri dupa ce am facut niste teste. Din teste mi-a reiesit ca nu contine decat :
N = 5 ppm
P > 1,8 ppm
Fe = 0 ppm

Cum stiam ca urzica contine mult fier chelat am ramas cam nedumerit de rezultate. Oricum am folosit-o si in afara de miros nu am constatat alte neplaceri.

User avatar
sturio
Posts: 109
Joined: Mon Jan 21, 2013 6:23 pm

Re: Deficit de nutrienti

Postby sturio » Mon Nov 25, 2013 3:35 pm

seama de urzica se foloseste in agricultura bio ca si pesticid din cate stiu, nu ptr proprietatile nutritive...

User avatar
sorin64
Posts: 49
Joined: Thu Jan 03, 2013 3:09 pm
Location: Bod Brasov

Re: Deficit de nutrienti

Postby sorin64 » Mon Nov 25, 2013 6:35 pm

sturio wrote:seama de urzica se foloseste in agricultura bio ca si pesticid din cate stiu, nu ptr proprietatile nutritive...


Salutare Tuturor,

Am gasit, pe NET, urmatoarele:
In gradinariutul organic, sursa de potasiu se gaseste in banala coaja de banana, cenusa, tataneasa....

Coaja de banana este cea mai importanta sursa dintre cele enumerate. Cum o folosim :
- Punem in blender cojile si putina apa cat sa le poata toca. Amestecam continutul cu pamant si asfel obtinem un pamant bogat in potasiu. Sau punem la baza plantelor.
- Tocam marunt cojile si le ingropam in pamantul de la baza plantelor.
-Putem face un cocteil , in blender, din coji de banane,coji de oua uscate, apa de la spalatul orezului sau apa simpla. Acest amestec se foloseste ca ingrasemant, dar fara a face excese, sau se poate pune intr-un ghiveci plin cu pamant de gradina, se amesteca cu acesta,se lasa o saptamana si se obtine un excelent amestec pentru plantarea unor flori care infloresc sau legume cu fructe. Face minuni si la trandafiri, daca puneti amestecul la baza lor.


Cenusa de soba ( dar cea de lemne ), este o alta sursa de potasiu.Se utilizeaza in amestecul de compost sau imprastiata pe sol, in gradina, dar in strat de numai 2-3 mm, primavara, dupa care se amesteca in sol.Nu se pune la baza plantelor in strat gros, deoarece este pericol de ardere.
Tataneasa, o alta sursa de potasiu, am descris-o intr-un articol anterior


Urzica contine azot, fier si calciu. Am scris mai multe articole despre ea, dar niciodata nu este de ajuns.
Pentru solutia de urzica se foloseste urzica mare, cea care pisca. Se evita folosirea urzicilor inflorite, pentru a nu germina semintele si a umple gradina de urzici :)
Am adunat 1 kg de urzici proaspete si le-am pus la macerat intr-un vas cu 10 litri apa de ploaie. Am pus un capac peste vas pentru a nu ploua sau cadea ceva in el si pentru ca, in timpul descompunerii, va emana un miros mai neplacut :(
Se amesteca in fiecare zi si se tine la macerat 1 saptamana . Cand este gata se strecoara si se dilueaza cu apa, 1 litru de macerat cu 9 litri de apa .
-Se pot stropii plantele direct pe frunze sau se pot uda la radacina.
-Se poate stropi gramada de compost pentru a grabi descompunerea gunoaielor.
-Se poate folosi ca insecticid, dar atunci nu se lasa la macerat decat 3 zile, dupa care se strecoara si se dilueaza 1/9 cu apa si pulverizeaza pe plante in fiecare saptamana.
-Se utilizeaza cu precautie la mazare si fasole, pentru a nu face exces de azot ( ele au capacitatea de a acumula azotul din sol in radacini) si atunci pericolul de a fi invadate de afide este mai mare..
-Se foloseste ca fertilizator natural pentru plantele care exceleaza prin frunze, nu prin flori sau fructe.
-Se poate face o fiertura special pentru transplantarea rasadurilor in solar sau gradina. Urzicile fierte se pun in gropile de plantare si cu ceaiul se uda rasadul plantat. Ajuta la prinderea si acomodarea rasadului la noul loc. Aici se poate folosi si urzica uscata ( pentru cei care nu au urzici in curte si cumpara de la plafar

CEAPA

M-ati tot intrebat cum se face si la ce foloseste zeama de foi de ceapa , plantelor. Prin fierbere ies mineralele ce le contin aceste frunze uscate . Se zice ca este buna de baut fiindca ne vindeca de toate cele. Eu nu am gustat, nu mi-a dat prin cap sa le spal bine inainte de fierbere, asa ca las pe data viitoare, chiar voi bea un paharut.
Continutul este acesta : “Această legumă binefăcătoare conţine elementele nutritive de bază, aşa-numitele albuminoide, fundamentale în ecuaţia vieţii organice. Mai are uleiuri eterice, acizi organici, acid citric, fermenţi, vitaminele C, B1, B2, B6, PP, E, carotin, fitoncide, minerale, calciu, sodiu, kaliu, fier, fosfor, iod, sulf, siliciu şi substanţe afrodisiace.” (monitorul expres)
In cratita asta de vreo 5 litri am pus foile de ceapa, cateva maini bune, pana parea plina si indesata si apa calda aproape de buza cratitei. Am dat in fiert si am tinut in fierbere 10 minute,poate 15 si gata. La racit, la strecurat in peturi si cum mi se parea cam concentrata zeama am indoit-o cu apa de ploaie, adica intr-un pet de doi litri un litru zeama si un litru apa.

Cu aceasta licoare voi uda maine dimineata, caci, acum este tarziu, innourat si daca le dau apa se vor inalta la noapte ( se stie ca plantele cresc noaptea de aceea daca nu vrei sa se alungeasca nu le uda seara ci , doar dimineata). Nu le uda cand este zi innourata .
Se pastreaza la rece pana la trei zile, ca orice zeama.
Frunzele ramase le mai fierb inca o data dar pana atunci le las sa se usuce. Deasemenea , in final , frunzele nu le arunc, le usuc si adaug la frunzele de urzica rezultate din infuzia pe care o bea sotul meu pentru a-i tine in frau glicemia. Deci le adaug la compost.
Au rezultat patru litri de licoare pe care o indoiesc cu apa deci opt litri.
Se zice ca puterea omului sta in ceapa consumata zilnic. Poate ca si plantele au nevoie de putere ca sa produca un rod sanatos.
Cum se foloseste? Fiecarui pahar de 200 ml in care avem o planta ii dam, o data, cam 50 ml de licoare, adica atat cat este un paharel de tuica . Peste doua trei zile, dupa cum se comporta plantele , le mai putem da inca o portie.



Astept cu interes parerile DVS!

gemelu
Posts: 143
Joined: Thu Oct 13, 2011 8:40 pm
Location: Arges

Re: Deficit de nutrienti

Postby gemelu » Mon Dec 02, 2013 10:58 pm

Interesante si utile si aceste infotmatii!
Multumesc!


Post Reply

Return to “Plante”

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron